FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE ÎN CONTEXTUL ÎNCERCĂRILOR DE A DEFINII O FORMĂ ŞI A
GĂSII O STRUCTURĂ DE ÎNCADRARE A MENTALITĂŢII EUROPENE
Prezentul compendiu de studii filosofice creştine variază pe o tematică destul de bogată.
Sunt atinse puncte nevralgice ale diferitelor şcoli de filosofie din spaţiul european (rusă,
ucraineană, germană, greacă etc). Toate articolele încearcă să ofere răspunsuri filosofice la
diferite probleme de teologie cu privire la marile probleme antropologice a celor care vieţuiesc
în spaţiul european pe parcursul ultimelor secole. Studiile nu sunt răspunsuri absolute, ci mai
mult un fel de încercări de a oferii nişte soluţii viabile diferitelor întrebări pe care omul şi le-a
ridicat pe parcursul existenţei lui. Autorul lasă la atitudinea critică a cititorului diferitele
subiecte de abordare. Studiile sunt întemeiate pe realizarea concretă a faptului că civilizaţia
actuală (la fel ca şi cea antică) este în declin şi dimpreună cu acest declin diferitele mişcări
filosofice şi cuplarea lor cu diferitele culturi naţionale. În prezent s-au încercat mai multe
soluţionări la adresa complexităţii fenomenologice a mişcărilor filosofice. Fără premizele
pocăinţei, a unei viziuni noetice a teologiei autentice şi a unor teologi care să ştie cum să
trateze diferitele crize ale omului aflat în faţa morţii, necesităţii mântuirii, răscumpărării şi
desăvârşirii lăuntrice, europeanul fuge din nefericire pe drumul pierzării după cum este arătat
în primul eseu al acestui volum. Drumul şi calea filosofică este destul de periculoasă. Ea nu
poate fi sigură dacă nu îşi are metoda teologică ca şi sursă de exactitate.
Astfel, „raţiunea” mult lăudată şi scontată de exemplu de revoluţionarii francezi din
1789 şi de scolastica romană aristoletică a lui Toma de Aquino este cea care joacă diferite
farse omului aflat în procesul cunoaşterii şi al integrării faţă de mediul natural înconjurător.
Raporturile economice şi cele sociale nu pot fi înţelese deplin prin simpla descifrare a unor
mentalităţi morbide. Autorul volumului de faţă crede într-o anumită viclenie sau posibilitate de
înşelare a raţiunii omului, într-o capacitate de înşelare a gândirii omului care îl poate îndrepta
pe căi periculoase şi obscure. Începând cu perioada antichităţii şi terminând cu modernitatea,
raţiunea este cea care îl conduce pe om în procesul cugetării şi al descoperirilor ştiinţifice de
tot felul. Primul articol al acestui volum analizează diferitele mutaţii ale raţiunii dintr-o
perspectivă slavofilă, a raportului marii Rusii cu diferitele culturi înconjurătoare şi în special
raportul ei cu marile culturi ale timpurilor antice greceşti şi romane şi filosofiilor lor
corespunzătoare. Filosofia este cea care îl face pe om să aibă discernământ în acţiunile lui.
Omul nu este un simplu mizantrop, o existenţă care se poate definii la un reducţionsim
industrial, tehnic sau econimic. Al doilea studiu analizează un subiect bine definit al crizei
idealismului german. Idealismul s-a voit a fi o teologie care să ofere un răspuns tuturor
problemelor lăuntrice ale omului. În cele din urmă am ajuns într-un punct mort. Ca o
consecinţă a idealismului apare protestantismul. Aceasta nu însemnă că el este o ramură a
elementului german, originile lui se trag din filosofia elină.
